Standardul „diligența specială”
Standardul „diligența specială” impune autorităților o obligație sporită de rapiditate și atenție atunci când natura procedurii, situația persoanei sau gravitatea consecințelor nu permit desfășurarea cauzei în ritmul obișnuit.
Standardul nu are însă un conținut unic pentru toate procedurile.
În materia detenției preventive, art. 5 § 3 CEDO impune autorităților să manifeste o „diligență specială” în desfășurarea procesului atunci când persoana rămâne privată de libertate. Chiar dacă există motive relevante și suficiente pentru detenție, autoritățile trebuie să demonstreze că procedura este desfășurată cu promptitudinea corespunzătoare.
Complexitatea dosarului poate justifica anumite întârzieri, dar statul trebuie să organizeze investigația și judecarea astfel încât detenția să nu fie prelungită prin perioade de inactivitate nejustificată.
În materia art. 6 și a termenului rezonabil, anumite categorii de cauze reclamă o diligență deosebită datorită mizei lor pentru persoană.
CtEDO a cerut o soluționare deosebit de rapidă în cauze privind statutul și capacitatea civilă, relațiile dintre părinți și copii, custodia și contactul cu copilul, litigiile de muncă și alte situații în care trecerea timpului poate produce consecințe grave sau ireversibile.
Situația persoanelor în vârstă, starea de sănătate, dependența de anumite prestații ori alte circumstanțe de vulnerabilitate pot, de asemenea, amplifica exigența de celeritate. CtEDO a aplicat o asemenea exigență, de exemplu, într-o cauză privind plata restanțelor la pensie care reprezentau principala sursă de venit a reclamantului.
Diligența specială nu justifică sacrificarea calității și echității procedurii. Autoritățile trebuie să găsească un echilibru între rapiditate și necesitatea unei examinări complete și corecte.
Pentru justițiabil, întrebarea este: miza cauzei impunea autorităților o reacție mai rapidă decât într-un litigiu obișnuit și au existat perioade de inacțiune care nu pot fi justificate prin complexitatea reală a procedurii?
Repere CtEDO: Buzadji c. Republicii Moldova [MC] – diligența specială în cazul detenției preventive; Bock c. Germaniei – statutul persoanei; Hokkanen c. Finlandei – cauzele privind copiii; Vocaturo c. Italiei – litigiile de muncă.