Un nou cadru legal pentru o realitate digitală până acum nereglementată
Ministerul Finanțelor a definitivat proiectul Legii privind piața criptoactivelor, elaborat în contextul obligațiilor Republicii Moldova de armonizare cu legislația Uniunii Europene, inclusiv cu Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor – MiCA. Proiectul urmărește instituirea unui cadru juridic clar pentru emiterea, oferta publică, tranzacționarea și prestarea serviciilor aferente criptoactivelor, într-un domeniu care, până în prezent, nu a beneficiat de o reglementare națională completă și previzibilă.
Noutatea esențială constă în trecerea de la o abordare restrictivă și fragmentară la un regim juridic de autorizare, supraveghere și responsabilizare. În prezent, lipsa unei legi speciale creează incertitudine pentru investitori, furnizori, autorități și justițiabili, în special în cauze ce vizează fraude, spălarea banilor, trasabilitatea tranzacțiilor, confiscarea activelor virtuale și recuperarea prejudiciilor.
Proiectul distinge trei categorii principale de criptoactive: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte criptoactive. Totodată, sunt reglementate servicii precum custodia criptoactivelor, operarea platformelor de tranzacționare, schimbul criptoactivelor contra fonduri sau alte criptoactive, consultanța, administrarea portofoliilor și transferul de criptoactive în numele clienților.
Un element important pentru protecția justițiabililor și investitorilor este obligația de publicare a „cărții albe” pentru criptoactive, care trebuie să conțină informații clare, corecte și neînșelătoare privind proiectul, riscurile, drepturile deținătorilor și tehnologia utilizată. În cazul informațiilor false, incomplete sau înșelătoare, proiectul prevede răspunderea civilă a ofertantului, emitentului sau operatorului platformei pentru prejudiciul cauzat.
Pentru deținătorii de retail, proiectul introduce dreptul de retragere în termen de 14 zile, fără taxe și fără obligația de a indica motivele, în cazurile prevăzute de lege. Această garanție are rolul de a echilibra raportul dintre profesionist și consumator, într-un domeniu tehnic, volatil și cu risc sporit de manipulare sau informare incompletă.
Autoritățile competente vor fi Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei, fiecare în limitele atribuțiilor stabilite de lege. CNPF va avea competențe privind autorizarea și supravegherea emitenților și furnizorilor de servicii de criptoactive, iar BNM va avea atribuții în special în raport cu instituțiile de credit, moneda electronică, stabilitatea financiară, sistemele de plăți și suveranitatea monetară.
Proiectul are și o dimensiune de ordine publică economică, deoarece urmărește prevenirea spălării banilor, finanțării terorismului, abuzului de piață, utilizării informațiilor privilegiate și manipulării pieței. Astfel, criptoactivele nu mai sunt tratate doar ca un fenomen tehnologic, ci ca o realitate juridică ce poate genera drepturi, obligații, răspundere civilă, contravențională sau penală.
Din perspectiva drepturilor omului și a statului de drept, reglementarea pieței criptoactivelor reprezintă o obligație pozitivă a statului de a crea un cadru legal previzibil, accesibil și eficient, capabil să protejeze proprietatea, libertatea economică și încrederea legitimă a persoanelor. Ingerința statului prin autorizare, supraveghere și sancțiuni poate fi justificată atunci când urmărește protecția consumatorilor, securitatea financiară, prevenirea criminalității și integritatea pieței.
Adoptarea legii va produce costuri de conformare pentru operatorii din domeniu, dar va crea și securitate juridică, condiții de concurență loială și mecanisme clare de apărare pentru investitori. În esență, proiectul transformă o novație digitală insuficient reglementată într-un domeniu juridic recunoscut, controlat și compatibil cu standardele europene.