Dreptul de a fi ascultat și de a participa efectiv la proces
Dreptul de a fi ascultat și de a participa efectiv la proces reprezintă o componentă a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Participarea nu trebuie să fie doar formală, ci să permită persoanei să înțeleagă procedura și să își susțină în mod real poziția.
Participarea efectivă presupune ca justițiabilul să poată urmări desfășurarea ședinței, înțelege problemele examinate, comunica cu avocatul, formula observații și aduce la cunoștința apărării elementele pe care le consideră relevante.
În materie penală, dreptul inculpatului de a fi prezent are o importanță deosebită, deoarece acesta trebuie să poată auzi și contesta probele, oferi explicații și participa la exercitarea dreptului său la apărare.
Prezența personală este cu atât mai importantă atunci când instanța trebuie să aprecieze declarațiile inculpatului, credibilitatea persoanelor audiate, comportamentul ori alte aspecte personale care pot avea relevanță pentru soluția cauzei.
Participarea efectivă presupune și ca persoana să înțeleagă dezbaterile. Dacă barierele lingvistice o împiedică să urmărească procedura și să comunice apărării informațiile necesare, autoritățile trebuie să asigure interpretarea corespunzătoare.
Instanța trebuie să țină seama, atunci când este necesar, și de vârsta, starea fizică sau alte vulnerabilități care pot împiedica participarea reală. În special în cauzele privind minori sau persoane aflate într-o situație de vulnerabilitate, procedura poate necesita adaptări corespunzătoare.
În cauzele civile, atunci când o ședință trebuie organizată, părțile trebuie să beneficieze de posibilitatea reală de a se prezenta și de a-și expune oral argumentele. Pentru aceasta, ele trebuie să fie informate efectiv și suficient de devreme despre data și locul ședinței.
Judecarea în lipsă nu este, prin ea însăși, incompatibilă cu Convenția. Totuși, atunci când o persoană a fost condamnată fără a fi prezentă, trebuie stabilit că aceasta a renunțat în mod neechivoc la dreptul de a participa ori că s-a sustras în mod deliberat procedurii.
Dacă asemenea împrejurări nu sunt demonstrate, persoana trebuie, în principiu, să beneficieze ulterior de posibilitatea ca o instanță să reexamineze efectiv temeinicia acuzației, atât în fapt, cât și în drept, după audierea sa.
Simpla transmitere formală a unei citații nu este întotdeauna suficientă. Instanțele trebuie să verifice, atunci când există îndoieli, dacă persoana a fost informată efectiv și în timp util despre ședință, astfel încât absența sa să poată fi apreciată în mod corect.
Participarea prin videoconferință poate fi compatibilă cu art. 6, dacă utilizarea acestei modalități este justificată și condițiile tehnice și procedurale permit persoanei să participe efectiv la proces.
Sistemul utilizat trebuie să permită persoanei să vadă și să audă desfășurarea ședinței, să fie auzită de instanță și să urmărească în mod efectiv procedura, fără dezavantaje care să afecteze substanța dreptului la apărare.
O condiție esențială este păstrarea posibilității de comunicare efectivă și confidențială cu avocatul. Dacă persoana nu poate transmite instrucțiuni apărătorului fără supraveghere ori interferențe nejustificate, asistența juridică își poate pierde caracterul efectiv.
În consecință, dreptul de participare nu se reduce la prezența fizică sau virtuală în sala de judecată. Persoana trebuie să beneficieze de o posibilitate concretă de a înțelege, de a fi ascultată, de a comunica cu apărarea și de a influența desfășurarea procesului prin exercitarea drepturilor sale procedurale.
Repere CtEDO: Colozza c. Italiei – importanța prezenței inculpatului; Sejdovic c. Italiei [MC] – judecarea în lipsă și reexaminarea cauzei; Hermi c. Italiei [MC] – prezența și participarea efectivă; T. și V. c. Regatului Unit – participarea efectivă a persoanelor vulnerabile; Marcello Viola c. Italiei – participarea prin videoconferință; Sakhnovskiy c. Rusiei [MC] – comunicarea efectivă și confidențială cu avocatul.